- Ideea «presiune scăzută egal mai puţin oxigen egal somnolenţă» este, la nivelul mării, în mare parte un mit.
- Principalul vinovat este, cel mai probabil, lumina redusă care nu suprima melatonina.
- Căderea presiunii poate influenţa sistemul nervos autonom şi tensiunea arterială, provocând oboseală la persoanele sensibile.
- Somnul mai prost în noaptea precedentă şi activitatea fizică redusă în zilele ploioase agravează senzaţia.
- Sensibilitatea variază mult de la om la om, de aceea monitorizarea propriului model este cea mai bună metodă de a verifica efectul vremii.
Mulţi oameni observă acelaşi lucru când vine vremea închisă şi se apropie o furtună: pleoapele devin grele, gândirea încetineşte, şi o zi obişnuită pare mai anevoioasă. Această valuri de somnolenţă şi scădere de energie sunt reale şi frecvent raportate. Explicaţiile sunt multiple, iar imaginea completă este mai nuanţată decât popularul enunţ simplist. Vom trece prin ele pe rând.
Ce înseamnă «presiune scăzută» în practică
Presiunea atmosferică este greutatea aerului de deasupra noastră, măsurată în hPa. La nivelul mării valoarea medie pe termen lung este în jur de 1013 hPa. În mod obişnuit presiunea fluctuează zi de zi, aproximativ între 990 și 1030 hPa. Presiunea considerată scăzută este sub circa 1009 hPa. Important este că presiunea scăzută rar vine singură, ci aduce cu ea nor, ploaie, umiditate ridicată şi lumină slabă.
Explicaţia populară: mai puţin oxigen
Când presiunea scade, densitatea aerului scade uşor şi fiecare respiraţie conţine puţin mai puţin oxigen. Studii mari, cum este Tromsø, arată însă că ar fi nevoie de o schimbare de aproximativ 167 hPa pentru a modifica saturaţia oxigenului din sânge cu doar 1 procent. În condiţii obişnuite de la nivelul mării variaţiile sunt între 20 și 40 hPa, deci schimbarea de oxigen este neglijabilă pentru o persoană sănătoasă.
Lumina redusă, probabil cel mai important factor
Norii groşi reduc dramatic cantitatea de lumină. Lumina puternică de zi reglează ritmul circadian şi suprimă melatonina, hormonul somnului. Pe un astfel de cer închis nivelul de melatonină în timpul zilei poate rămâne mai ridicat, ceea ce creşte somnolenţa şi scade vigilenţa. De aceea somnolenţa legată de presiune este adesea, în esenţă, somnolenţă indusă de lumină slabă.
Urechea internă şi sistemul nervos autonom
Cercetările sugerează că urechea internă, responsabilă de echilibru, poate reacţiona la schimbările de presiune. Aceste semnale pot influenţa sistemul nervos autonom, care reglează ritmul cardiac şi tensiunea arterială. O schimbare a echilibrului între componenta „activă” şi cea „de relaxare” poate fi percepută ca oboseală, ceaţă mentală sau ameţeală la persoanele sensibile.
Tensiunea arterială, somnul şi comportamentul
La unii oameni tensiunea arterială scade uşor când presiunea externă scade, ceea ce poate provoca senzaţii de oboseală. De asemenea aerul mai cald şi mai umed asociat adesea cu presiunea scăzută poate afecta calitatea somnului în noaptea precedentă. În plus, zilele înnorate reduc activitatea fizică şi expunerea la lumină, ceea ce amplifică senzaţia de letargie.
De ce unii simt şi alţii nu
Răspunsul la schimbările meteorologice variază mult. Vârsta, starea de sănătate, obiceiurile de somn şi condiţii preexistente cum ar fi migrena influenţează sensibilitatea. Dacă simţi regulat o scădere de energie la presiune scăzută, experienţa ta este validă, iar urmărirea propriului tipar rămâne cea mai bună metodă de confirmare.
Ce spune ştiinţa şi ce poţi face
E clar stabilit că lumina slabă şi semnalizarea circadiană perturbată cresc somnolenţa, iar vremea închisă aduce lumina slabă. Există dovezi bune că presiunea poate modifica răspunsurile autonome şi tensiunea arterială la persoanele sensibile. În schimb ideea că presiunea de zi cu zi reduce oxigenul suficient pentru a provoca somnolenţă este în mare parte un mit. Observarea propriei reacţii în corelaţie cu presiunea şi lumina este utilă pentru a decide măsuri simple, cum ar fi creşterea expunerii la lumină în zilele înnorate.
Surse
- Smith, D. et al. The Tromsø study, PubMed, 2020. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32125519/
- Sato, G. et al. PLOS One, 2019. https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0211297
- Scientific Reports (Nature), 2025. https://www.nature.com/articles/s41598-025-28093-4
- Cipolla‑Neto, J. & Amaral, F. despre melatonină. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6767594/
- Studii despre tensiunea arterială şi presiunea atmosferică, Atmosphere (MDPI) şi PubMed.
- NOAA Space Weather Prediction Center https://www.swpc.noaa.gov/
Realizat pe baza datelor în timp real de la NOAA SWPC și GFZ Potsdam și verificat de echipa MeteoStorms.
Surse de date:NOAA SWPC, GFZ Potsdam
